Fabricarea compostului este procesul prin care deseurile menajere din bucatarie si curte sunt transformate într- un compus bogat în nutrienti. Prin reîntoarcerea nutrientilor în sol, compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici scumpi. Deseurile de natura organica pot constitui pâna la 40% din deseurile menajere, cantitate ce în acest mod este extrasa de la rampa de gunoi. Compostul este un amestec de culoare închisa, uscata, ce degaja un miros, care consta în principal în materie organica descompusa. Fabricarea compostului este un proces simplu, natural. Compostul este utilizat pentru fertilizarea si conditionarea solului.
Cum începem?
· prima conditie pentru a realiza compost este sa dispunem de o gradina. In cazul în care gradina dumneavoastra este spatioasa si realizeaza multe deseuri organice precum plante ofilite, taieturi de copaci si arbusti, se recomanda constituirea unei gramezi de compost. In gradinile mai mici care produc mai putine deseuri de gradinarit, este preferabil sa se faca compost cu ajutorul unui recipient cu gauri de aerisire, numit recipient pentru compost;
· în vederea unei putreziri optime si a unui compost de înalta calitate, este important sa se macine materiile organice mari si dure (de exemplu taieturi de copaci) si sa se amestece cu substante organice mai fine menajere sau din gradina. Astfel se asigura conditii mai bune de viata din partea micro-organismelor care descompun si transforma gramada de compost. De asemenea, se asigura prezenta elementelor nutritive si repartizarea lor echilibrata precum si o aerisire suficienta;
· alternati deseurile umede organice (resturi din bucatarie) cu deseurile uscate (deseuri din curte): verde si brun ;
· deseurile atat cele din bucatarie cat si cele din curte trebuie taiate sau rupte în bucati înainte de asezarea acestora în compostor;
· alternati deseurile umede organice (resturi din bucatarie) cu deseurile uscate (deseuri din curte): verde si brun ;
· deseurile atat cele din bucatarie cat si cele din curte trebuie taiate sau rupte în bucati înainte de asezarea acestora în compostor;
· procedeul de compostare poate continua si iarna. Procesul de distrugere se va încetini si eventual se va stopa o data cu înghetarea gramezii de deseuri- oricum, acesta se va relua primavara;
· cu cât materialul este mai mic, cu atât se va descompune mai rapid ;
· Luati un mic container / pubela pentru bucataria dumneavoastra pentru a stoca resturile.
· cu cât materialul este mai mic, cu atât se va descompune mai rapid ;
· Luati un mic container / pubela pentru bucataria dumneavoastra pentru a stoca resturile.
· Cea mai buna amplasare pentru gramada de compost este un loc um bros sau semiumbros, la adapost de vânt. Astfel protejat de razele de soare directe si de vânt, se împiedica uscarea prea rapida a compostului;
· compostul trebuie sa fie în contact direct cu pamântul. Mai ales nu trebuie sa se instaleze pe un fond solid precum piatra, betonul sau argila compactata;
· dupa ce s- a ales amplasarea, trebuie sa se scoata de acolo vegetatia si sa se afâneze suprafata pamântului.
· în cazul deseurilor menajere, parte integranta din deseurile medicale se folosesc cu predilectie deseurile rezultate imediat din procesul de producere al mâncarii de la blocul alimentar .
· compostul trebuie sa fie în contact direct cu pamântul. Mai ales nu trebuie sa se instaleze pe un fond solid precum piatra, betonul sau argila compactata;
· dupa ce s- a ales amplasarea, trebuie sa se scoata de acolo vegetatia si sa se afâneze suprafata pamântului.
Pe de o parte, contactul gramezii de compost cu pamântul înlesneste migrarea viermilor si a celorlalte animale mici care vor descompune deseurile organice. Pe de alta parte, lichidul care se scurge din gramada si apa de ploaie se evacueaza în sol. Aceasta împiedica stagnarea umiditatii la baza gramezii de compost;
· trebuie sa se aleaga dimensiunile suprafetei gramezii de compost în functie de cantitatea de substante organice care se uitilizeaza. Trebuie sa se masoare cel putin 1 m lungime, 1 m latime si 0,8-1 m înaltime. Aceste dimensiuni favorizeaza conditiile optime pentru microorganismele din interiorul gr amezii de compost;· în cazul deseurilor menajere, parte integranta din deseurile medicale se folosesc cu predilectie deseurile rezultate imediat din procesul de producere al mâncarii de la blocul alimentar .
Materiale acceptate
Verzi - bogate în azot:
pâine (fara unt, ulei) ; boabe de cafea, hârtie de fitru de cafea; coji de oua; frunze aciculate ale plantelor verzi; flori, coji/resturi de legume; iarba; plante de casa; frunze; coji de alune (exceptând nucile) ; pliculete de ceai/ frunze; buruieni (înaintea formarii semintelor).
Brune - bogate în carbon:
par; scame; balegar; gramezi de frunze uscate; paste; orez; rumegus (lemn netratat); hârtie rupta - ziare, cutii de cereale, hârtie de împachetat ; paie, fân ;aschii de lemn
Materiale neacceptate
Oase; Carbune; Taieturi de iarba tratata chimic; Cenusa de carbune; Materie contaminata; Produse lactate; Prosoape / scutece; Plante bolnave sau infectate de insecte; Grasimi; Alimente grase/uleioase (brânza, unt); Resturi de peste; Sticla; Untura; Namol; Carne; Metal; Deseuri de la animalele de casa; Plastic; Produse sanitare; Coji de nuca; Buruieni cu seminte mature; Cenusa de lemn.
Procesul de compostare
Microorganismele prezente in deseurile organice incep descompunerea materialelor, proces care este insotit de degajare de caldura, astfel creste temperatura gramezii. La peste 40°C incepe procesul de descompunere. Temperatura creşte pana la 60°C cind se consuma rapid mai multi compusii prin descompunere (zaharul, amidonul, grasimile si proteinele). Prin degajarea de proteine din amoniac PH-ul devine alcalin. In aceasta faza îicepe descompunerea materialului mai rezistent (celuloza), viteza reactiei scade, fiind insotita de scaderea temperaturii.
Odată cu scaderea temperaturii ciupercile termofile din gramada se inmultesc din nou si contribuie la descompunerea celulozei. Acest proces se desfasoara destul de repede, in decursul catorva saptamani.
Fermentatia este ultima etapa care necesita cateva saptamani. Reactiile care au loc conduc la transformarea materiei organice ramase in molecule mari de humus sau acizi humici. In aceasta etapa exista o concurenta mare intre microorganisme pentru substantele nutritive. In aceasta faza isi fac apariţia reprezentantii microfaunei (acarieni, furnici, viermi) care participa la maruntirea resturilor organice.
Compostul face o multime de lucruri in beneficiul solului pe care ingrasamantul nu il poate face. In primul rand adauga materie organica ce imbunatateste calea in care apa interactioneaza cu solul. In solurile nisipoase compostul actioneaza ca un burete ajutand la retinerea apei în sol.
In solurile argiloase compostul adauga porozitate solului nedandu-i voie să se satureze cu apa dar nici sa se intareasca. Compostul introduce in sol un mare numar de microbi (bacterii, ciuperci) si asigura habitatul corespunzator pentru ca acestia sa traiasca. Aceştia la randul lor sunt capabili sa extraga substante nutritive din sol si sa le transfere plantelor.